Fără teamă, fără aşteptări. Spre înapoi. În noi. Pe unde n-am mai fost de mult sau niciodată. Pe unde ni s-a spus să nu umblăm. Cel puţin nu noaptea, şi nu singuri. Deşi pe-acolo nu poate merge nimeni însoţit. De unde am fugit. De unde am fost alungaţi. Trataţi. Echilibraţi. Reeducaţi. Fără busolă, fără hartă sau traseu, pornim la drum, şi-atât. În Eu.
vineri, 4 noiembrie 2011
Semicerc
Mi te pierd în vîrful degetelor,
În palme, pe piept...
Imaginea ta fugară ce-o beau, o respir,
Stă pavăză pentru-a realității mele delir.
Și mă rog nimănui să mă lase să mi te amintesc
Înc-o dată
Înc-o dată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu