Nu stiu de poti ierta raul facut de alt om, ce-n umbra traieste in acelasi corp cu mine,
Crescand din furia lanturilor cu care-l tin legat, purtand stigmatul a ceea ce majoritatea numeste pacat.
Raul lui, ce nu cunoaste inimi raportate la alta valoare decit bunatate, si-aplica cu cruzime legea parerii lui despre bine.
Raul sub aripa caruia se implineste o cale nedreapta dar curata, ce nu mai poate rabda de himere sa-i fie-aratata.
In alta viata, ce-o vom avea promisa in fata, doua puncte nu pot fi acelasi unul. Ce-a fost implinit undeva, exista, traieste si nu se va schimba.
Nu caut iertare la stele, ci mie si tie incerc sa ma arat ca un sine autonom, identic cu el insusi.
Te rog... puterea arata-mi-o-n orice semn, sa pot sa fiu demn, cand rau si cu bine se-nfrupta din mine.
