Fără teamă, fără aşteptări. Spre înapoi. În noi. Pe unde n-am mai fost de mult sau niciodată. Pe unde ni s-a spus să nu umblăm. Cel puţin nu noaptea, şi nu singuri. Deşi pe-acolo nu poate merge nimeni însoţit. De unde am fugit. De unde am fost alungaţi. Trataţi. Echilibraţi. Reeducaţi. Fără busolă, fără hartă sau traseu, pornim la drum, şi-atât. În Eu.

vineri, 22 iulie 2011

Noi, alții

Ochi deschiși, privire curată
Nu poți privi în sufletul meu de altădată.
Am fost eu și sunt uitare,
Voi fi nimic și nu mă doare.

Nu te poți răzbuna pe timp
Într-o lume finită.
Ce-i o meteahnă pentru zei
Șau piatră pe umerii mei,
E-n om idee, nedesăvârșită.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu